Cand iei un proiect de optimizare, de obicei e bine sa urmezi cativa pasi care sa iti faca munca mai usoara. Primul pas e cel in care stai la masa, telefon sau IM (nu recomand e-mail-ul!) cu clientul si aflii exact ce vrea el de la tine si tu ii spui ce ii poti oferi. E util sa stii din start daca site-ul pe care urmeaza sa “operezi” a mai fost optimizat, daca au fost probleme de genul politici nesanatoase de linking (citeste link spam) daca sunt probleme in motoarele de cautare, etc. Dar partea asta a discutiei o las pentru alt articol, pe moment sa ne concentram pe pasul 2: auditul SEO.
Nu imi place sa lucrez fara un audit (facut de mine) pentru ca as lucra dezorganizat si haotic. Un audit SEO trebuie sa cuprinda toate problemele site-ului, o analiza statistica (care o sa o folosesti intr-un before/after la sfarsitul proiectului) si o analiza a solutiilor care trebuie aplicate pentru a atinge scopul stabilit in pasul 1. Implementarea solutiilor, adica munca propriu-zisa de optimizare, nu tine de audit, in pasul asta analizam doar problemele si gasim solutiile adecvate.
Eu obisnuiesc sa pun in audit si un keyword research si un competition research dar din cate am inteles alti SEO prefera sa le faca astea separat. To each his own, mie imi place sa am toate datele in acelasi loc. Obisnuiam sa includ auditul in pretul total al proiectului, dar incepand de la ultimul proiect am decis ca e mai bine sa fac auditul separat, platit, dupa care clientul poate sa decida daca vrea sa ii implementez eu solutiile, vrea sa le implementeze singur sau sa angajeze pe altcineva sa o faca. Deci, cum arata un audit SEO la mine:
1. Date generale despre site
Aici culeg toate datele de baza cu care o sa lucrez sau de care o sa am nevoie pentru implementarea solutiilor sau pentru a da niste estimari: varsta site-ului, crawlability, optimizari anterioare,, pozitii in Google si Yahoo, numar de linkuri inbound, outbound, interne, keyword-uri folosite, cam tot ce pot sa scot de la client si din studiul site-ului.
2. Keyword Research
Keyword-urile le aleg pe doua criterii: ce se cauta in relatie cu nisa pe care se axeaza site-ul si keyword-urile pe care le vrea clientul (aici intotdeauna am o discutie cu clientul sa vedem daca sunt potrivite sau nu keyword-urile alese de el). Multi ar zice: “Pai cum adica te axezi pe keyword-urile clientului? Tu esti SEO-ul, tu ar trebui sa stii ce keyword-uri sunt folositoare”. Raspunsul meu e da si nu. Daca site-ul e un magazin de vanzare de haine, si lumea cauta “flanele Puma” dar magazinul vinde “tricouri Adidas”? Search-ul “flanele Puma” are legatura cu domeniul in care lucreaza magazinul, dar ar fi un keyword aproape inutil pentru ca nu s-ar converti in vanzare. Dar despre keyword-uri intr-un alt articol
3. Competition Research
Inainte bagam in keyword research doar competitivitatea (bine am scris?) keyword-urilor in rezultate (numar de rezultate/numar de cautari). M-am gandit ca e util sa fac pentru clienti si un research pe competitie, sa vedem cei care sunt deasupra noastra la cuvantul “cheie”, ce fac sa fie acolo. Nu isi fac SEO dar sunt sus datorita calitatii/varstei? Isi fac SEO dar la modul superficial, deci pot fi luati? Isi fac SEO din greu si va trebui un buget mult mai mare sa ii luam?
4. Infrastructura Site-ului
Gasesc probleme la infrastructura site-ului si in prima parte le enunt, dupa care dau solutiile care cred eu ca vor rezolva problema. In infrastructura acopar elemente din head (meta-uri), titlul, url-ul, eventual domeniul, dar in cele mai multe cazuri nu mai ai ce face aici decat sa setezi un domeniu canonic, erori 404 nerezolvate, redirectari, s.a.m.d.
5. Continutul Site-ului
Din nou, in prima parte problemele, in a doua solutiile. Aici intra elemente de continut gen text neindexabil, structurarea organizata a continutului (h-uri), densitatea keyword-urilor, keyword-uri cu strong sau em si alt tag-uri pe imagini.
6. Reteaua de Link-uri
Folosind analiza link-urilor de la “Date generale” poti sa tragi cateva concluzii daca sunt probleme gen diferenta mare intre numarul de inbound si cel de outbound. Un alt lucru care il urmaresc e relevanta si calitatea link-urilor externe, ca sa ma asigur ca site-ul nu duce catre vreun link farm sau bad neighborhood. Cum determini ce e BNL (bad neighborhood links) si ce nu depinde de la caz la caz.
Aici mai intra si probleme legate de link-uri interne, de cloaking, sitemap si de pozitionarea link-urilor in continut. Si evident, solutiile lor
7. Concluzii
Aici intra estimari de dificultate, de trafic si crestere in SERPs dupa implementarea solutiilor si alte detalii specifice contractului.
